Viata in baracile dominicane

Viata in cartierele sarace ale tarilor latino americane e de-a dreptul fascinanta! Am trait luni de zile cu ei, cu locuitorii acestor zone marginase, atat in Dominicana cat si in Peru! Si i-am vazut de aproape si pe cei din Insula Margarita, Curazao sau La Guaira, Venezuela! In Argentina am locuit doar printre zgarie nori si persoane asa-zis, decente! N-am reusit din pacate, sa ajung in aceste zona defaimate, de catre anumite persoane, din sudul Continentului Americii Latine! Insa nu si pentru mine! Nu m-au speriat niciodata  oamenii saraci. Mi-a fost frica de cei bogati si cu falsa amabilitate, ce si-au facut avere peste noapte! Si totusi, mereu i-am atacat atat in presa scrisa, cand lucram ca si jurnalist in tara, si  ori de cate ori am avut ocazia si numai pe cei care au abuzat de pozitia lor sociala, in detrimentul paturilor defavorizate!

Rafel, un om bogat, dar cinstit si respectat in zona bastinasa

 In Dominicana, am invatat sa traiesc fara apa la indemana, fara o baie luxoasa, sa mananc uneori cu mana, si m-am deprins sa folosesc un WC  impreuna cu 20 de persoane! Sa nu credeti insa ca in barrio este mizerie! Nicidecum! Este o curatenie exemplara! Femeile toata ziua spala locuinta , copiii mici si fac baie de 3 ori pe zi! Chiar daca nu au dusuri si nici cismele...! intreprind orice efort de a se aproviziona cu apa! Si sunt fericiti! Nu auzi certuri, invidii absurde si rautatea pe care o intalnesti adesea in casele luxoase! Insa daca am avea impresia ca nu exista milionari in barrio, sa stiti ca ne-am putea insela: Exista! Un vecin de al meu era un camatar cunoscut in zona si traia intr-o casa modesta inconjurata de tabloane, adica de baraci!  Si inca cativa , care erau bineanteles, los cabos de las drogas!

Impreuna cu copii din cadrul programului de biblioteca

 Mereu ma simt bine in aceste zone. Prietenul meu, Viorel, m-a vizitat intr-un an si a vazut ca aveam un castig pe zi superior de 500 de dolari si locuiam intr-o baraca din Charamico, in zona dominicana a statiunii Sosua! Cu toate astea aveam inchiriata si o vila cu piscina, unde doar imi tineam lucrurile, actele si banii! In rest, traiam in Barrio! Acolo aveam prietenii mei, ma simteam in largul meu, serile cu muzica bachata ,salsa, merengue, rock, blues, bere si  rom si femei frumoase, tot acolo ne intalneam deseori, noi rezidentii straini mai tineri, la rokoteca lui Bernard sau apoi a lui Peter ,austriacul, unde se adunau baietii pletosi din El Batey, zona centrala a statiunii Sosua,  si apoi ma retrageam satisfacut la mine in "tablon"- unde aveam un pat, un aragaz, un frigider si un WC- la cartile pe care le citeam cu pofta, de pe la 10 la 12 noaptea, ora la care se potoleste zarva in cartier  si se poate in sfarsit, odihni, dormi...! 
  Apoi, dupa miezul noptii, se face liniste in barrio! Doar umbrele se mai aud si susotelile cautatorilor de marijuana sau de alte "savoruri" interzise de lege si de bunul simt, care toata noaptea se zbat sa poata  incropi o partida de narco-meeting!
 Dimineata te trezesc vecinii cu cafele, cu bananlele si cu placintele cu branza cascaval sau oua pentru desayuno! Toata lumea e vesela, soarele suveran, iar briza ce vine de  la ocean ne insufleteste pe fiecare si plecam care-incotro! Eu, in zona turistica si rezidentiala, ceilalti dupa treburile lor si ale familiilor! Dar, cu totii asteptam cu sufletul la gura, revenirea de pe la treburile cotidiene la serile de basm din cartierele  Americii Latine, unde parca ceasornicele s-au oprit iar lumea indepartata si stresata din alte parti, nu mai exista..
Minunatul Caracas, capitala Venezuelei, noaptea...
 sursa foto skyscrapercity.com
Din pacate, nu  am cum sa stau mereu pe acolo, as mai avea  si alte treburi de facut! Dar, visez ca intr-o zi, sa revin mereu sau vesnic in aceste zone, care sunt sarea si piperul Americii de Sud! Cartierele sarace, sau asa zise-le, mai pe limba lor; Barrios!  De care m-am indragostit ireversibil!
sursa foto: delimaperu.info
Lima , Peru, o alta metropola ramasa vie in memoria sufletului meu